Altfel de oraș al viitorului!
Am citit deunazi un raport special in The Times despre viitorul oraselor: http://www.ft.com/cities
Orasul viitorului ?
Articolul ridica multe *probleme*: Unde vor locui milioane de cetateni, de unde vor avea resurse de energie, ce vom face cu deseurile, cum vor circula, ce fel de viata sociala si individuala vom dezvolta, ce cultura vor construi? Intrebari importante cu care lumea moderna se confrunta, iar viitorul nu arata roz/optimist!
Oare asa sa fie, am stat si m-am intrebat? Oare ne indreptam fara ‘scapare’ spre aceste mega-orase cu mega-probleme?
Si atunci m-am gandit la un alt oras al viitorului. Exista optiuni, exista alternative? Iata povestea (scurta, ‘in a Nutshell‘ cum spune englezul) a unui oras real, modern, care exista azi, exista si acum 900 de ani, si de ce nu, este un potential Altfel de oras al viitorului!
Povestea unui Altfel de oras al viitorului
De ce locuim la oras m-am intrebat? Pentru ca avem oportunitati, slujbe, oferte, servicii pe care nu le aveam in locatii izolate si cu populatie redusa. Not anymore! In epoca informatizarii, putem face atat de multe lucruri de la distanta, de pe calculator, de pe IPod, putem scrie, citi, sta conectati, face conferinte si intalniri pe net. In locul biroului aglomerat cu 10 oameni, aer conditionat, lumina artificiala, 2 monitoare si liniste apasatoare, eu pot sa lucrez de acasa.
Biroul meu? De ce nu ar fii acesta biroul viitorului? Ce ziceti? Pasarele, iarba verde, o muzica placuta si laptopul pe care poti face multe din muncile de birou.
Ce imi place in oras? Yammi, yami, mancarea buna si variata. Restaurant, fast food (Mac Donalds) sau mancare preparata si inghetata de la super-market? Hmm, nu suna prea bine, ori nu este sanatos, ori e scump si pos! Nothing of this! Unde mancam noi zilnic? Aici, la un mic deli cu mancare gatita proaspat in fiecare dimineata, cu ingrediente de la fermele din zona si cu preturi accesibile. Este curat si sanatos, este mic si ‘maintanable’ — adica va rezista in timp, pentru ca nu consuma mai mult decat trebuie!
O mare problema pentru orasul clasic o reprezinta mijloacele de transport. Masinile, autobuzele, nervi, aglomeratie, poluare!
Nu obligatoriu! Se poate si altfel — intr-un oras de dimensiuni limitate, poti umbla pe bicicleta sau pe jos! Si aici putem avea o parcare aglomerata, dar parca nu arata sa nociv, nu?
Este sanatos pe bicicleta, este placut si este informativ! Cand merg pe bicicleta sunt atenta la casele de pe strada, la pomii infloriti, la oameni, la magazine. Este o calatorie mult mai speciala decat mersul in masina!
Se poate si in orase mai mari? Se poate! Londra este plina de biciclisti, iar Proiectul Caveman, desfasurat in ultimele 6 luni in Bucuresti, testeaza ca se poate, pe jos sau cu bicicleta, chiar si intr-un oras aglomerat ca Bucurestiul!
Nu as putea trai insa fara viata culturala si artistica! Fara un concert de blues, de jazz (eu) sau de chitara clasica (Tavi), fara o expozitie de pictura, fara o cafenea cu discutii literare!
Cambridge-ul imbina Little Art with Big Art! Avem si un muzeu colosal si frumos, frumos, ca un zeu din antichitate! Avem si mici artisti si evenimente variate si pe toate gusturile.
Muzeul Fitzwilliam este o ‘colectie de frumusete, raritati si calitate’ unde poti gasi picturi celebre de la Van Gogh la Monet 
. Si mai mult decat atat, este FREE. Reflecta atitudinea orasului fata de abilitatea fiecaruia de a se bucura de arta. Este ‘recomandat’ sa platesti £3 si cine are si poate plateste uneori mai mult, sau mai putin, si cine nu are, nu plateste. Imi place aceasta idee: fiecare da dupa posibilitati si dupa constiinta si valori!
Arta in mic este prezenta in sute de evenimente, concerte, expozitii, zile dedicate stiintei, piese de teatru de strada, cantereti de strada. Este o varitate si o culoare si o bucurie fantastica in fiecare mic show sau concert, pentru ca exprima inca odata importanta adresata omului! Artistul este important, ce are el de oferit, iar Orasul ii ofera o platforma pentru asta. Orasul este pentru oameni, nu oamenii pentru oras!!
Cambridge-ul noaptea? Pub-uri mici, discoteci pline, tineri all over the place, aproape toti veseli si deschisi catre ceilalti. Este o foame de socializare, iar viata de noapte reflecta aceasta cautare eterna a ‘celorlalti’.
Last but not least, saptamana trecuta am avut bucuria sa participam la prima slujba Romaneasca Ortodoxa in Cambridge. A fost un eveniment unic si de mare har si bucurie sufleteasca. Multumim Parintelui Aurel pentru cuvintele calde si pentru harul adus in inimile noastre.
De ce nu Altfel? De ce sa nu construim aceste orasele mici la ‘stat dar mari la sfat’, unde sa straim in liniste, pace si rezonanta cu inimile si nevoile noastre interioare. After all, nevoile Omului nu sunt asa de mari. Ce credeti?
Ioana Goga
May 10th, 2010 at 14:43
Imi place foarte mult articolul,l-am studiat din scoarta in scoarta si ai dreptate la ceea ce ai mentionat.De asemenea imaginile sunt superbe,pot spune ca sunt o norocoasa,pentru ca am fost si eu in Anglia,la Londra acum 2 ani.Avand in vedere ca Londra e cea mai mare capitala din Europa,am ramas surprinsa cat de civilizat poate ramane.E o multime de oameni,care isi urmeaza cursul firesc al vietii,nepasatori la probleme celorlalti.E un oras foarte mare,insa e o civilizatie si un respect admirabil.Daca am putea sa preluam si noi,cateva din obiceiurile lor,am putea schimba lumea in bine,mai bine spus Romania in bine.
Te admir pentru ce ai scris,te pup!
May 11th, 2010 at 00:07
Buna Luana,
ma bucur ca ti-a placut.
Londra este foarte frumoasa si foarte mare intr-adevar. Are specificul si calitatile ei. Asa cum le are si Aradul sau Romania
Este foarte bine sa preluam lucrurile bune de la altii si sa nu uitam ca intotdeauna avem si noi toate resursele de care avem nevoie!
. In acelasi fel, fiecare loc si fiecare comunitate are in ea tot ceea ce are nevoie pentru a straluci, a fii puternica si inovatoare! Avem in noi inclusiv capacitatea de a invata de la altii ce este bun, de a gasi ceea ce este unic si frumos in noi, si de a scoate la suprafata.
Noi spunem mereu: “fiecare om are in el toate resursele de care are nevoie” (acolo in Izvor, stim noi
De abia astept sa citesc articolul tau despre Arad, pentru a descoperi ce este unic si original acolo!
Si de abia astept sa vii in tabara sa re-descoperim impreuna Izvorul in care fiecare are toate resursele de care are nevoie si toata unicitatea creatiei sale.
si eu te pup
Ioana
May 11th, 2010 at 11:27
Foarte frumos articolul Ioana!!! Perspectiva unui oras plin de viata si de culori diferite … din fericire toate aceste culori le putem gasi si in interiorul nostru …o sa imi fie tare dor sa le retraiesc cu voi in Tabara!!!
May 29th, 2010 at 14:38
Iată că revoltele verzi ale anilor ’60 – ’70, încep să dea rezultate palpabile, acceptate, dorite chiar, de tot mai mulţi!
May 31st, 2010 at 13:52
Buna Zamfir,
da se poate sa fie anii 60-70 sau se poate sa fie o constiinta foarte inalta care se dezvolta in randurile multor popoare. Poporul englez are o civilizatie foarte puternica si este un avandgardist in multe domenii. Cred ca Cambridge-ul este atat de ecologic si pentru ca are o universitate veche de 800 de ani si sunt multe forte si energii pozitive care se ‘invart’ in zona asta
Ioana