Ce este toleranța?

Recunosc ca m-am aflat oarecum în impas zilele acestea știind că trebuie să scriu despre toleranță. Ce înseamnă să fii tolerant? Când și de ce suntem intoleranți? Există momente sau situații cînd intoleranța este justificată?
Personal îmi este foarte ușor sa fiu tolerantă la nivel mare, de principii. Sunt în stare ’să trec marea cu sarea’ pentru drepturile popoarelor, pentru libertate, în general, pentru independență, pentru drepturile omului și ale animalului. Și totuși în mediul meu, în casa mea, în grupul meu de prieteni și de colaboratori …. unele lucruri nu sunt asa ușoare.

Am încercat prin urmare să caut cateva raspunsuri în exterior. Ce spun alții despre toleranță? Am întrebat pe copiii nostri din tabara și pe cei apropiați mie. Ce este toleranța?
Iata ce am aflat. Ești tolerant atunci când:

• te enervează cineva şi nu-i dai cu nimic în cap ;
• te pui in pielea celeilalte persoane
• araţi tot respectul cuiva, chiar dacă nu i se cuvine;
• accept pe celălalt aşa cum este;
• suporţi anumite situaţii sau oameni;
• treci cu vederea peste greşelile sau neajunsurile cuivaș
• nu te deranjează că acest text este scris când cu diacritice când fără!

Am găsit apoi o definiție pe wikipedia:

Toleranţă (lat.: tolerare = a suporta) este un termen social, etic şi religios aplicabil unei colectivităţi sau individ, care defineşte respectul libertăţii altuia, al modului său de gândire şi de comportare, precum şi al opiniilor sale de orice natură (politice, religioase etc.).

În ‘Inner Beauty – The Book of Virtues’ Raja Yoga, am găsit:

“Toleranța se dezvoltă atunci când înțelegi că totul este o ghicitoare și că lucurile evoluează în cicluri: ceea ce este acum inconfortabil se va schimba în curând. Există o continuă mișcare în toleranță, flexibilitate, pentru că este un conținut mereu în transformare. Ești tolerant atunci cînd poți să fii plastic, flexibil, chiar când te lovești de un perete foarte tare. Un pătrat își găsește poziția lui și asa rămâne. Un pătrat nu poate ricoșa, pentru ca este facut din linii drepte, dar o minge poate, pentru că este rotunda și de obicei ușoară. Liniile pătratului, schimbările bruște de direcție din forma lui, pot răni oamenii. În schimb mingea, este asociată cu jocul, nu cu rănirea cuiva.
Cineva care este tolerant poate fi pus în orice situație și introduce un aer de umor și de veselie. Umorul toleranței vine din optimism.”

Toleranta ca o minge?

Exemple

Tot pe wikipedia am gasit ca lui Voltaire i se atribuie fraza, considerată deviză a toleranţei: “Je n’aime pas vos idées, mais je me batterai jusqu’à la mort pour que vous puissiez les exprimer” (”Nu-mi plac ideile Dumneavoastră, dar voi lupta până la moarte pentru ca Dumneavoastră să le puteţi exprima”).
Asta mi-a adus aminte de o discutie recenta cu Sarah, a british friend from Cambridge, care mi-a spus cam acelasi lucru: “Ai fii in stare sa lupti sa aperi pana la moarte drepturile unor oameni din alt loc/alta religie/alta cultura, pe care nu le intelegi?” Nu am stiut ce sa raspund, dar am admirat atitudinea ei si in ultimii doi ani am invatat multe despre toleranta locuind in UK.

Englezii sunt constienti de toleranta lor si apreciaza ca este o calitate care ii ajuta sa fie o natie libera, puternica si bogata.
Ce am invatat aici:

• toleranta fata de orice natie si culoare, acceptarea modului in care ceilalti vorbesc, scriu si isi manifesta valorile si cultura. Spre exemplu un festival drag mie este Heart of the world: “a vibrant opportunity for everyone in Cambridge to come together and celebrate the city’s cultural diversity and international links through world music and culture”. Toleranta nu inseamna doar a ’suporta’ pe ceilalti in cultura si diversitatea lor, ci iata ca inseamna celebrare si bucurie impreuna!

• toleranta fata de animalele si vietatile lumii. La noi in curte sunt veverite, multe pisici in trecere, iar in Londra sunt si vulpi! Un exemplu izbitor la mine in cartier este modul in care toate casele si proprietarii ‘toleram’ paianjenii toamna! Da, incredibil, nu am observat decat atunci cand am inceput si eu sa ii tolerez in gradina mea. Paianjeni mari (maturi probabil), care tes panze foarte complicate prin toata gradina. Englezii au un cult pentru gradina lor, o intretin cu mare grija si fac tot ce pot sa fie frumoasa si curata. Si totusi, nu omoara paianjenii si nici nu le distrug panzele, cel putin nu atata timp cat nu se pun in calea ta! Cum s-a intamplat asta la mine? Pur si simplu m-am sculat intr-o zi, m-am uitat la panza unui paianjen si am decis ca munca si viata lui merita respectate, si ca putem trai cu totii in gradina pe care o avem.

• Toleranta fata de comportamentele oamenilor. Exemple:
  • aseara in pub, canta o formatie muzica veche si buna! Un baiat tanar de 18-20 ani, cu o mare cantitate de ‘alcool la bord’, a tot inaintat in grupul de spectatori pana a ajuns sa danseze la 20 cm de cantaret. Era extrem de liber in miscari si mie mi-ar fi fost frica ca o sa cada peste instrumente sau ca o sa devina agresiv. Nu ei insa! Au tolerant dansul si exprimarea lui timp de o ora cat a mai dura concertul! Parca era bucatica din formatie
  • tot aseara, langa tanarul care dansa, o fata de 27-28 ani l-a sarutat pe gura timp de 2 minute pe un domn cam de 70 ani. Cred ca am fost singura persoana care m-am uitat cu atentie la ei (din spate) estimand rapid diferenta de varsta! 40-45 ani? In Cambridge, pot sa umbli si gol si nimeni nu are nici o problema cu ‘modul tau de a te exprima’.

Acestea sunt exemple marunte, din viata de zi cu zi. Pentru mine provocarea este toleranta din viata zilnica. Mi-e greu sa tolerez indisciplina, mizeria, patul nefacut, masa nestransa, dezordinea, greselile celorlalti (culmea ma tolerez destul de bine pe mine ,  neputinta, neajutorarea si altele! Am ascultat de curand o meditatie despre virtuti, unde “ambitia sau hotararea reprezinta o virtute atata timp cat este temperata de flxibilitate, rabdare si dragoste. Daca esti doar hotarat sau ambitios, poti sa devii intolerant cu nevoile celorlalti sau sa nu le observi. Este nevoie de dragoste si rabdare pentru crea toleranta.” Am rezonat cu aceste cuvinte.

Mai am un exemplu, care mi-a aparut ieri, ca o revelatie. Am vizitat Muzeul Fitzwilliam din Cambridge, un lucru pe care il fac deseori in ultima perioada, parca pentru a intari o legatura cu frumosul si arta de care am nevoie in viata mea. De data asta am mers in galeria de arta crestina medievala si m-am asezat la intamplare pe un scaun. Am inceput sa privesc tablourile si destul de repede am observat ca majoritatea reprezentau pe Maica Domnului cu Iisus copil. M-am gandit apoi ce interesant lucru, atatia pictori din tari si timpuri diferite sa picteze chipul Maicii Domnului. Oare ce ii fascina? Mereu in aceeasi pozitie, mereu cu ochii plecati spre Iisus sau spre lumea de jos, a oamenilor. Timp de o jumatate de ora am tot stat si cautat in mine, ce anume vad eu in ochii si privirea ei. Este dragoste, este credinta, este mila, este resemnare?
Si ceea ce mi-a aparut a fost TOLERANTA. Chipul Maicii Domnului in picturile la care ma uitam exprima toleranta, intr-un fel in care nu pot sa descriu in cuvinte. Dar m-a luminat si m-a ajutat sa simt in corpul meu si sa iau cu mine acest sentiment. Asa sa imi ajute Dumnezeu.

Chipul Maicii Domnului exprima pentru mine esentia Tolerantei fata de toti si de toate.

Solutii

Cum putem sa fim mai toleranti?
In primul rand eu sunt o fiinta care gandesc si cuget si multe din comportamentele mele sunt influentate de ceea ce gandesc. Asadar, pe mine ma ajuta sa stabilesc clar in minte acele ganduri si credinte care sprijina toleranta.
Eu cred/gandesc/accept ca:

• fiecare om are dreptul sa traiasca asa cum vrea si gandeste el; inclusiv cu mai putina ordine, cu mai multa bautura sau tigari, cu mai putina sau mai multa munca, cu sau fara credinta.
• fiecare om are dreptul sa nu stie, sa nu vrea, sa nu creada in ce cred eu, si pentru asta nu am dreptul sa il pivesc condescendent sau cu mila
• fiecare om are dreptul la respectul meu pentru ceea ce este fara nici o conditie
• fiecare om inclusiv eu, are dreptul sa traiasca conform cu valorile lui si are dreptul sa traiasca intr-un mediu unde aceste valori sunt respectate
• fiecare om are dreptul sa fie liber si neingradit in exprimare si gandire

Atunci cand ceea ce imi spun nu este suficient, inseamna ca am nevoie si de solutii la nivel comportamental.
In ultimii ani, solutiile mele au fost:

• fac eu atunci cand cineva nu face si pe mine ma deranjeaza starea actuala de lucruri.
• comunic celuilalt ce important este acel lucru pentru mine si negociez cum sa facem impreuna un comportament care sa ne faca pe amandoi fericiti si respectati;
• afirm tot mai des ca asa cum eu pot sa accept libertatea ta si tu ar fii bine sa te gandesti la drepturile mele. In tabara spunem: “fac ce imi place atata timp cat nu deranjez pe ceilalti”.
• ma joc si rad mai mult. Jocul te apropie mai mult de ceilalti ‘copii’ si iti permite sa ii acepti asa cum sunt fara sa incerci sa ii schimbi. Rasul te relaxeaza si te ajuta sa pui deoparte frustrarile. Este ca o supapa pe unde lasi ‘aburii supararii’ sa se scurga si imediat treci mai departe gratios si fara ‘balastul gandurilor negre’. Rasul dezamorseaza si ma apropie de persoana cealalta. Ma ajuta sa intru in pozitia lui si sa tolerez/suport harta lui sau a ei asupra lumii.

Cum ar fii daca intr-o zi ma scol de dimineata si sunt Toleranta? Cu toti si cu toate? Cum va fii atunci?
Sentimentul pe care il am cand ma gandesc la asta ma face sa cred ca merita sa investesc in a ajunge acolo.  Am sa mai scriu despre asta si cum as putea ajunge acolo!

Ioana Goga

Posted Proiecte |