De aproape un an de zile merg odata pe saptamana la Inner Space, un loc de meditatie Raja Yoga in centrul Cambridge-ului. Inner Space a fost mentionat intre ‘Cele mai bune 50 locuri de vizitat in Cambridge’ si ofera cursuri, seminarii si meditatii absolut gratuite oricui doreste sa intre si sa isi deschida mintea si inima. Din strada locul arata ca o librarie mica, frumoasa si primitoare. Dupa ce treci pragul, muzica de relaxare iti incanta urechile si iti destinde corpul si mintea ocupata, culorile calde te fac sa simti multa iubire si generozitate iar oferta de carti te provoaca si te imbogateste cu o viziune asupra lumii la care eu nu avusesem acces pana acum. Daca urci la primul etaj gasesti o mica sala de conferinte, iar la ultimul etaj este o sala de meditatii, care, asa cum spun ei, a fost folosita de 10 ani numai in acest scop. Este un spatiu simplu si curat, unde stai pe jos si ghidat de unul dintre voluntarii Raja Yoga de la centru, faci 1-2 scurte meditatii de concentrare a atentiei asupra esentei tale interioare.

Centrul este o initiativa Brahma Kumaris University, o organizatie non-guvernamentala cu centrul in India, infiintata in 1936 si in prezent cu peste 4000 de centre in 85 de tari. Asa cum se prezinta ei: ‘Suntem indivizi de toate varstele si background-urile care studiem o cunoastere spirituala ce sustine respectul fata de toate credintele si traditiile si care explica intr-un mod armonios natura sufletului, Dumnezeu, timpul, Karma si care propune un stil de viata superior si iluminat. Organizam numeroase actiuni si servicii sociale prin care promovam un leadership cu integritate si etica si activitati care sa ne ajute sa construim o lume mai buna’.

Poate ca nu as fii scris acum despre ei daca nu as fi gasit saptamana trecuta un pliant in librarie cu o descriere a mai multor proiecte de Energie Regenerabila pe care Brahma Kumaris University le-a organizat in ultimele decade. Sa fiu sincera a fost o uimire sa constat amploarea acestor proiecte. Ideea insasi ca o fundatie Spirituala sa se ocupe de 10 proiecte diferite de Energie Regenerabila mi s-a parut noua, provocatoare si temerara! De ce? Pentru simplul motiv ca in mediul academic sau industrial fiecare se ocupa cu ceea ce stie cel mai bine, si organizatiile nu au domenii diferite de actiune.

Cum ar fii ca un Departament de Filosofie sau Literatura de la o Universitate din Romania sa se implice in construirea unor panouri solare sau a unor sisteme hibride de apa calda pentru o comunitate din regiunea lor? Ar fii neasteptat nu? Nu faci asta pentru ca de multe ori nu ai cunostintele, materialele si resursele financiare si umane sa conduci un proiect tehnic  daca expertiza ta este in alt domeniu. Revii la ‘neputinta sau necunoasterea ta’ – ce pot face eu intr-un domeniu atat de strain?

Proiectele de Energie Regenerabila Brahma Kumaris University sunt dezvoltate in comunitatile lor din India si au pornit de la dorinta lor de a isi pregati mancarea intr-un mod ecologic si necostisitor pentru mediu! Un lucru atat de simplu: sa am o casa care sa consume mai putin, unde sa pot sa imi pregatesc putinul meu de mancare fara sa mai incarc planeta cu note de plata si gas, curent si gunoaie! Am mancat de multe ori la ei, mancarea lor se asemeana cu cea care ti se ofera in manastirile noastre, este proaspata, curata si vegetariana. (Apropos, in sufletul, mintea si corpul meu nu este nici un conflict intre credinta mea Crestin-Ortodoxa, slujba de Dumineca si mersul la meditatie Raja Yoga Daca vreti sa afla mai multe puteti sa imi scrieti si pot sa va impartasesc din experienta mea).

Deci, iata ce i-a inspirat pe ei pentru un prim proiect de energie regenerabila, pe care ei il numesc “Mancare solara”

“The Academy for a Better World was inspired by a vision of a modern village-style complex in a rural setting. The vision was of a village with a difference – a global village that offered individuals of all walks of life and cultures residential lifelong learning programmes based on human, moral and spiritual values and principles. With a holistic approach firmly in mind, the purpose-built Academy would strive to be eco-friendly while also taking advantage of new developments in energy technology, communication and education… The house, and a nearby meditation pavilion built with a similar technique, are entirely reliant on wind and solar energy for their electricity supply while the street lighting between them is also solar-powered.”

Am vrut sa impartasesc aceasta conceptie simpla si atat de ecologica cu voi. Pana la urma se rezuma la valorile pe care le ai in viata, la a dori sa creezi o diferenta si a la a trai holistic. Un individ sau un grup care sunt preocupati de cunoasterea spirituala, in orice religie si sub orice forma, dezvolta un mod de a privi lumea si mediul ca pe ceva cu care interactioneaza la un mod atat de fundamental si de basic, incat a nu te ingriji de mediu este ca si cum nu te-ai ingriji de tine insuti! Omul nou care va sa vina, care se construieste acum in toate colturile planetei noastre are grija de mediul lui, si poate sa mediteze, sa se roage, sa munceasca si sa pastreze locul in care traieste curat si frumos.

Astept parerile voastre si exemple de astfel de intiative.

Ioana Goga

Karlsruhe este un oras mare, tanar si frumos direct in inima europei. Cu aproape 287.000 de mii de locuitori Karlsruhe a fost numit si orasul evantai. Deseori am fost intrebata de prieteni si de turisti, de ce orasul unde locuiesc este numit tocmai asa. Castelul orasului, care a fost contruit in 1715, este facut in asa fel, ca de sus sa arete ca si un evantai. Din toata partile sunt cai spre castel. Este facut dupa schema castelului Versaille din Paris, Franta.

Castelul a devenit in ultimii ani un loc important pentru noi, unde te poti relaxa, distra, unde poti sa te pui la soare pe iarba, fara sa te gandesti prea mult la ce se va intampla maine. Odata pe an este un eveniment numit “Castelul in flacarii”, unde poti merge sa te distrezi sau sa te relaxezi auzind opera frumoasa si artificiile speciale care lumineaza tot castelul.

Locul meu preferat, unde poti sa mergi, si sa te uiti la tot orasul, este numit “Turmberg” – inseamna pe romaneste “turn pe munte”. Este un loc, unde poti sa iti lasi gandurile sa zboare, unde poti sa te gandesti doar la frumusetea orasului tau si la ce frumos apune soarele peste el.

Pentru toti fanii sportului si cei, care adora fotbalul, avem in oras stadionul numit la noi “Wildparkstadion”. Karlsruhe are o echipa de fotbal ce reprezinta orasul, numita “KSC”. E frumos sa mergi intro zii calda de vara, sa iti sustii orasul si sa te distrezi cu prietenii tai, uitandu-te la un meci de fotbal precis de neuitat!!

Nightlife-ul este cred ca cel mai bun si fain loc sa mergi in weekend dupa o saptamana enervanta de scoala. ) Cel mai fain e sa mergi, sa cunosti oameni din toate tarile, sa iti lasi sentimentelor drumul liber, sa dansezi, sa te simti bine…Ce exista mai frumos decat o seara / noapte faina alaturi de prietenii tai si o muzica buna si un dans haios?!

Pana acum, Karlsruhe a avut o posibilitate de shopping mai periculoasa pentru copii. Imaginativa ca era o strada normala, si pe stanga si dreapta erau magazinele, si in mijloc era calea de tramvai. Asta inseamna, ca trebuie lumea sa aiba foarte mare grija cand trecea strada, copii trebuiau tinuti de mana, masinile nu puteau circula, numai din anumite parti. Acum s-a creat o idee noua, care o sa dea orasului o alta perspectiva. O sa fie tramvaiele subterane a lá London.. Am luat de pe net doua imagini, sa vedeti si voi schimbarea. In stanga se vede cum era inainte si in dreapta se vede cum e subteran. Se spune ca prin 2016 va fi gata schimbarea.

Last but not least avem aici in oras o gradina zoologica unde se pot admira leoparzi, lei, pinguini, elefanti, ursi polari…cand am fost saptamana trecuta acolo, am facut o poza, care as vrea sa o impart cu voi. Eu cred ca poza asta exprima ceva foarte trist, ceva care ia animalelor libertatea si parca eu am vazut in momentele alea tristetea si suferinta leopardului, care este inchis dupa gratii, doar ca oamenii sa il poata admira…

In gradina zoologica din karlsruhe, exista ca si un tunel unde poti sa intri, unde este ca un cerc, unde poti sa vezi ursi polari cum se joaca pe sub apa…deja ca mic copil mi-a placut sa admir animalele la joaca lor si mai ales la bucuria lor…

De ce imi place sa locuiesc aici? Pentru ca oamenii sunt civilizati, sunt draguti si pentru ca orasul ofera multe lucruri de facut. Imi place ca este si multa natura, unde poti sa stai si sa iti uiti de problemele de zi de zi. Cu toate astea, sper ca v-am putut oferi o imagine a orasului Karlsruhe. Veniti si voi si vedeti frumusetea multipla, orasul schimbarilor, noutatilor si distractiilor !

Karla Andrée, 17 ani, Karlsruhe, Germania

No Comments

Poarta Ecaterina

Orasul meu feudal

Poate un simplu felinar sau poate …

Umbra pacii poate creste copacul la loc

Primavara viitorului

Drumul vietii care uneori trebuie sa il bati singur

Back to basics

Iza Porumbu, 15 ani, Brasov

Distractie din…NIMIC

Cateodata imi doresc sa stau intr-un oras mai mare, dar cateodata nu. Intr-un oras mic o zi poate fi foarte plictisitoare, fara cinema, fara mall etc. dar cu timpul eu si prietenii mei am invatat sa improvizam…sa facem distracrie din…nimic. Ce poti face intr-o zi de vacanta fara placerile unui oras mai mare? Pai poti sa te duci pe dig, cu prieteni, caini, familie(mai putin). Luati o minge sau o patura si faceti un picnic…sau pur si simplu o plimbare…foaaarte luunga.

Cred ca bicicleta mea se strica zilnic vara…asa ca adunam echipa de “mesteri” si o reparam zilnic, desigur! Cauciucuri sparte, frane stricate…oh da, ce vara!

Mai e si sala de sport…locul preferat al fetelor…fotbalisti, breakdanceri, de ce altceva mai ai nevoie?

Desi de obicei nu prea sunt multe lucruri de facut aici…odata pe an ne dezlantuim la o partida de paintball, ne dam o tura cu masinutele sau cu “Top Roll”…nu poate fi altceva decat zilele orasului!!! Distractie, mancare, bautura si bani de cheltuit! Anul trecut m-am ales cu ceva vanatai de la paintball dar a fost super distractiv!

Sambata noaptea, oh da!, cea mai buna zi din saptamana, fara scoala, fara teme, fara trezit la ora 7…deci fara obligatii! Asa ca dupa o zi de lenevit ne asteapta Gold Club, muzica, tequila, cocktailuri…tot ce vrei, si asta pana la 4 dimineata…apoi somn pana a doua zi la amiaza.

Partea ne-distractiva si plictisitoare este…pai…scoala: Our School=Our prison!

Desi cateodata ne gasim ceva de facut si pe acolo…mai ne batem, mai radem. Cea mai frecventa activitate pe care o practicam la scoala este jocul de carti. Cateodata la o ora mai lejera ne intreaba profesorul: “Ce facem azi?” si noi raspundem: “cartile!”.
Pe de alta parte exista oameni care chiar doresc sa locuiasca intr-un orasel micut. Am un prieten care face naveta odata la doua saptamani din Cluj doar pentru a sta un weekend aici, in linistea oraselului…impreuna cu prietenii lui. Toata ziua ne plimbam cu bicicleta, stam “la nuc” si ne certam cu baba care sta acolo, care vine si ne injura pentru ca crede ca vrem sa-i furam prunele…adica in ce an suntem 1900 toamna? Nici macar nu stam in fata casei, stam in spatele cotetului pentru gaini, pe strada!
Chiar daca cateodata imi doresc sa stau intr-un oras mare, totusi realizez ca poate maisnile, multimea de oameni si galagia nu-s pentru mine, pe termen lung. As vrea sa pot gasi un echilibru intre cele doua, dar pana atunci continuu sa fac distractie din…nimic

Zsofy, 15 ani, Chisinau Cris

Mai putem face ceva pentru mediu?? Saptamana trecuta am citit pe site-ul HotNews.ro un articol foarte interesant despre cele mai nocive metode prin care este posibil sa distrugem planeta:

Top 10 ecocide. Cele mai eficiente metode de a distruge planeta

Interesting enough, cu cateva zile inainte il intrebasem pe Tavi (sotul meu) cum poti proteja mediul sau cum poti sa faci lumea mai buna? Tavi mi-a raspuns ‘faci multi bani si poti salva si lumea’. I-am replicat ca eu cred ca fiecare poate face ceva, la nivelul lui, nu trebuie sa ai bani sa ai un efect bun in lumea ta …. Hmm, dupa ce am citit articolul de mai sus, am inceput sa ma indoiesc de ceea ce pot eu sa fac!

Apoi, m-am uitat in jurul meu. Ce credeti ca am vazut? O strada curata si frumoasa si niste gradini foarte ingrijite. Vecina mea are foarte mare grija de felul in care arata gradina si casa ei:

Am admirat mereu gradina ei, modul in care taie si aranjeaza plantele, ordinea si frumusetea din fata casei. Apoi m-am dus in spatele gradinii…

Hmmm, parca sunt niste deseuri acolo si niste lucruri de care vrem sa scapam si nu stim unde sa le punem! Frumos si curat in fata, si mizerie in spate! Ca sa mentinem frumosul trebuie sa ingropam uratul? Oare toti si toate au o parte luminoasa si una intunecata? Yin si Yang cum are spune inteleptul meu sot. (Nu va arat poze cu gradina mea … cred ca ati priceput idea!!!)

Ce se poate face? Pot eu sa fac ceva? Tu, ei? Oamenii cu bani, copiii?

Ce crezi?

Ioana Goga

Pentru inceput, as vrea sa incep cu o caracterizare a orasului. Aradul este un oras frumos,dar nu este pus in valoare sufficient de mult. Cartierele marginase lasa de dorit in ceea ce priveste spatiile verzi, strazile si chiar starea locuintelor, insa in partea centrala a orasului puteti observa cu ochiul liber lucrarile finalizate in urma cu ceva timp, care se refera la modernizarea spatiilor verzi, asfaltarea si reabilitarea cladirilor vechi. In cele ce urmeaza am surprins o vedere spectaculoasa a Primariei.

In ceea ce priveste spatiile verzi, avem o insiruire de parcuri superbe de-a lungul malului Muresului. Portiunea incepe inca din zona Terenului Sportiv Slavici si se sfarseste in zona Micalaca, langa Billa. Asta inseamna undeva in jurul a 4 kilometri de parcuri si spatii verzi. Las imaginile ce urmeaza sa vorbeasca de la sine.

As vrea sa imi opresc putin atentia asupra Strandului Neptun, cel mai mare strand din Romania, al doilea din Europa si singurul pe malul unei ape curgatoare(Muresul). Cuprinde 40 de hectare de spatii verzi,destinate agrementului (complex de agrement cu 5 bazine-8.700mp), relaxarii(100 de baruri, terase, berarii, restaurante,discoteci) si petrecerea timpului liber(300 casute de camping). Prin cele 3 intrari ale Strandului, annual cca. 3.000.000 de vizitatori.

In ceea ce priveste sportul putem spune ca stam destul de bine la acest capitol,in comparatie cu alte orase. Aici mentionez Bazinul de inot Delfinul, Sala Polivalenta, Baza Sportiva Uta (Fosta Helas), Stadionul Uta si multe alte terenuri sportive. Sporturile cele mai frecventate de aradeni sunt de departe fotbalul(Uta Arad), basketul(Icim Arad), Polo(Amefa Arad), tenis,ping-pong si voley. De asemenea, orasul are un numar foarte mare de iubitori ai patinelor cu rotile(role). Sunt grupuri de prieteni care se intalnesc periodic si strabat malul Muresului pe role. Fac si eu parte dintr-un asemenea cerc de prieteni si am ales sa subliniez acest fapt, pentru ca e un sport iubit si accesibil tuturor varstelor.
Am surprins cateva imagini sugestive, asa ca va invit sa va lasati surprinsi de sportul aradean.

Am sa vorbesc in cele ce urmeaza despre partea cultural a orasului,unde ne mandrim cu Teatrul Ioan Slavici Arad,cu Filarmonica de Stat Arad si Teatrul de papusi Arad. In cadrul Filarmonicii,joia este zi de spectacol alaturi de Corul Aradean.Teatrul gazduieste o serie de festivale si recenzii, pentru care este si o atractie turistica a orasului. Am surprins o imagine  nocturna a Teatrului  pentru a va fascina si pe voi,cititorii.

In ceea ce priveste cinematografia,Cinema-ul Dacia si Cinema Arta sunt preferatele aradenilor,insa in scurt timp se va deschide Cinema City,in cadrul Complexului Comercial Atrium Center Arad.
Nu in ultimul rand,vreau sa descriu in cateva cuvinte Catedrala Ortodoxa Arad,constructie finalizata in urma cu scurt timp(decembrie 2008). Este o constructive monumenta,grandioasa laudata de toti oameni din domeniu. Sincer, aveam dubii in ceea ce priveste locatia(Podgoria),o zona aglomerata si foarte populata,insa constructorii au avut grija sa o puna in valoare cat se poate de bine. Am surprins-o noaptea,pentru ca iluminatul este superb si am vrut sa impartasesc cu voi aceasta imagine.

Inclin sa cred,ca cu ajutorul spuselor si a imaginilor ati reusitsa va faceti o parere in ceea ce priveste orasul nostru. Am ales Aradul,orasul meu natal,pentru ca am la baza o serie de informatii despre el,si a fost foarte placut sa surprind aceste imagini.
Astea fiind spuse,va invit sa vizitati orasul Arad,pentru ca merita! Lasati-va surprinsi…..(daca aveti nevoie de ajutor, contactati-ma).
Vizita, impreuna cu sfaturile voastre,ne vor ajuta sa devenim un oras mai bun si mai frumos cu fiecare zi ce trece.

Sfarsit!

Luana, 16 ani, Arad

Am citit deunazi un raport special in The Times despre viitorul oraselor: http://www.ft.com/cities

Orasul viitorului ?

Articolul ridica multe *probleme*: Unde vor locui milioane de cetateni, de unde vor avea resurse de energie, ce vom face cu deseurile, cum vor circula, ce fel de viata sociala si individuala vom dezvolta, ce cultura vor construi? Intrebari importante cu care lumea moderna se confrunta, iar viitorul nu arata roz/optimist!

Oare asa sa fie, am stat si m-am intrebat? Oare ne indreptam fara ‘scapare’ spre aceste mega-orase cu mega-probleme?

Si atunci m-am gandit la un alt oras al viitorului. Exista optiuni, exista alternative? Iata povestea (scurta, ‘in a Nutshell‘ cum spune englezul) a unui oras real, modern, care exista azi, exista si acum 900 de ani, si de ce nu, este un potential Altfel de oras al viitorului!

Povestea unui Altfel de oras al viitorului

De ce locuim la oras m-am intrebat? Pentru ca avem oportunitati, slujbe, oferte, servicii pe care nu le aveam in locatii izolate si cu populatie redusa. Not anymore! In epoca informatizarii, putem face atat de multe lucruri de la distanta, de pe calculator, de pe IPod, putem scrie, citi, sta conectati, face conferinte si intalniri pe net. In locul biroului aglomerat cu 10 oameni, aer conditionat, lumina artificiala, 2 monitoare si liniste apasatoare, eu pot sa lucrez de acasa.

Biroul meu? De ce nu ar fii acesta biroul viitorului? Ce ziceti? Pasarele, iarba verde, o muzica placuta si laptopul pe care poti face multe din muncile de birou.

Ce imi place in oras? Yammi, yami, mancarea buna si variata. Restaurant, fast food (Mac Donalds) sau mancare preparata si inghetata de la super-market? Hmm, nu suna prea bine, ori nu este sanatos, ori e scump si pos! Nothing of this! Unde mancam noi zilnic? Aici, la un mic deli cu mancare gatita proaspat in fiecare dimineata, cu ingrediente de la fermele din zona si cu preturi accesibile. Este curat si sanatos, este mic si ‘maintanable’ — adica va rezista in timp, pentru ca nu consuma mai mult decat trebuie!

O mare problema pentru orasul clasic o reprezinta mijloacele de transport. Masinile, autobuzele, nervi, aglomeratie, poluare!

Nu obligatoriu! Se poate si altfel — intr-un oras de dimensiuni limitate, poti umbla pe bicicleta sau pe jos! Si aici putem avea o parcare aglomerata, dar parca nu arata sa nociv, nu?

Este sanatos pe bicicleta, este placut si este informativ! Cand merg pe bicicleta sunt atenta la casele de pe strada, la pomii infloriti, la oameni, la magazine. Este o calatorie mult mai speciala decat mersul in masina!

Se poate si in orase mai mari? Se poate! Londra este plina de biciclisti, iar Proiectul Caveman, desfasurat in ultimele 6 luni in Bucuresti, testeaza ca se poate, pe jos sau cu bicicleta, chiar si intr-un oras aglomerat ca Bucurestiul!

Nu as putea trai insa fara viata culturala si artistica! Fara un concert de blues, de jazz (eu) sau de chitara clasica (Tavi), fara o expozitie de pictura, fara o cafenea cu discutii literare!

Cambridge-ul imbina Little Art with Big Art! Avem si un muzeu colosal si frumos, frumos, ca un zeu din antichitate! Avem si mici artisti si evenimente variate si pe toate gusturile.

Muzeul Fitzwilliam este o ‘colectie de frumusete, raritati si calitate’ unde poti gasi picturi celebre de la Van Gogh la Monet . Si mai mult decat atat, este FREE. Reflecta atitudinea orasului fata de abilitatea fiecaruia de a se bucura de arta. Este ‘recomandat’ sa platesti £3 si cine are si poate plateste uneori mai mult, sau mai putin, si cine nu are, nu plateste. Imi place aceasta idee: fiecare da dupa posibilitati si dupa constiinta si valori!

Arta in mic este prezenta in sute de evenimente, concerte, expozitii, zile dedicate stiintei, piese de teatru de strada, cantereti de strada. Este o varitate si o culoare si o bucurie fantastica in fiecare mic show sau concert, pentru ca exprima inca odata importanta adresata omului! Artistul este important, ce are el de oferit, iar Orasul ii ofera o platforma pentru asta. Orasul este pentru oameni, nu oamenii pentru oras!!

Cambridge-ul noaptea? Pub-uri mici, discoteci pline, tineri all over the place, aproape toti veseli si deschisi catre ceilalti. Este o foame de socializare, iar viata de noapte reflecta aceasta cautare eterna a ‘celorlalti’.

Last but not least, saptamana trecuta am avut bucuria sa participam la prima slujba Romaneasca Ortodoxa in Cambridge. A fost un eveniment unic si de mare har si bucurie sufleteasca. Multumim Parintelui Aurel pentru cuvintele calde si pentru harul adus in inimile noastre.

De ce nu Altfel? De ce sa nu construim aceste orasele mici la ‘stat dar mari la sfat’, unde sa straim in liniste, pace si rezonanta cu inimile si nevoile noastre interioare. After all, nevoile Omului nu sunt asa de mari. Ce credeti?

Ioana Goga

Ce este toleranța?

Recunosc ca m-am aflat oarecum în impas zilele acestea știind că trebuie să scriu despre toleranță. Ce înseamnă să fii tolerant? Când și de ce suntem intoleranți? Există momente sau situații cînd intoleranța este justificată?
Personal îmi este foarte ușor sa fiu tolerantă la nivel mare, de principii. Sunt în stare ‘să trec marea cu sarea’ pentru drepturile popoarelor, pentru libertate, în general, pentru independență, pentru drepturile omului și ale animalului. Și totuși în mediul meu, în casa mea, în grupul meu de prieteni și de colaboratori …. unele lucruri nu sunt asa ușoare.

Am încercat prin urmare să caut cateva raspunsuri în exterior. Ce spun alții despre toleranță? Am întrebat pe copiii nostri din tabara și pe cei apropiați mie. Ce este toleranța?
Iata ce am aflat. Ești tolerant atunci când:

• te enervează cineva şi nu-i dai cu nimic în cap ;
• te pui in pielea celeilalte persoane
• araţi tot respectul cuiva, chiar dacă nu i se cuvine;
• accept pe celălalt aşa cum este;
• suporţi anumite situaţii sau oameni;
• treci cu vederea peste greşelile sau neajunsurile cuivaș
• nu te deranjează că acest text este scris când cu diacritice când fără!

Am găsit apoi o definiție pe wikipedia:

Toleranţă (lat.: tolerare = a suporta) este un termen social, etic şi religios aplicabil unei colectivităţi sau individ, care defineşte respectul libertăţii altuia, al modului său de gândire şi de comportare, precum şi al opiniilor sale de orice natură (politice, religioase etc.).

În ‘Inner Beauty – The Book of Virtues’ Raja Yoga, am găsit:

“Toleranța se dezvoltă atunci când înțelegi că totul este o ghicitoare și că lucurile evoluează în cicluri: ceea ce este acum inconfortabil se va schimba în curând. Există o continuă mișcare în toleranță, flexibilitate, pentru că este un conținut mereu în transformare. Ești tolerant atunci cînd poți să fii plastic, flexibil, chiar când te lovești de un perete foarte tare. Un pătrat își găsește poziția lui și asa rămâne. Un pătrat nu poate ricoșa, pentru ca este facut din linii drepte, dar o minge poate, pentru că este rotunda și de obicei ușoară. Liniile pătratului, schimbările bruște de direcție din forma lui, pot răni oamenii. În schimb mingea, este asociată cu jocul, nu cu rănirea cuiva.
Cineva care este tolerant poate fi pus în orice situație și introduce un aer de umor și de veselie. Umorul toleranței vine din optimism.”

Toleranta ca o minge?

Exemple

Tot pe wikipedia am gasit ca lui Voltaire i se atribuie fraza, considerată deviză a toleranţei: “Je n’aime pas vos idées, mais je me batterai jusqu’à la mort pour que vous puissiez les exprimer” (“Nu-mi plac ideile Dumneavoastră, dar voi lupta până la moarte pentru ca Dumneavoastră să le puteţi exprima”).
Asta mi-a adus aminte de o discutie recenta cu Sarah, a british friend from Cambridge, care mi-a spus cam acelasi lucru: “Ai fii in stare sa lupti sa aperi pana la moarte drepturile unor oameni din alt loc/alta religie/alta cultura, pe care nu le intelegi?” Nu am stiut ce sa raspund, dar am admirat atitudinea ei si in ultimii doi ani am invatat multe despre toleranta locuind in UK.

Englezii sunt constienti de toleranta lor si apreciaza ca este o calitate care ii ajuta sa fie o natie libera, puternica si bogata.
Ce am invatat aici:

• toleranta fata de orice natie si culoare, acceptarea modului in care ceilalti vorbesc, scriu si isi manifesta valorile si cultura. Spre exemplu un festival drag mie este Heart of the world: “a vibrant opportunity for everyone in Cambridge to come together and celebrate the city’s cultural diversity and international links through world music and culture”. Toleranta nu inseamna doar a ‘suporta’ pe ceilalti in cultura si diversitatea lor, ci iata ca inseamna celebrare si bucurie impreuna!

• toleranta fata de animalele si vietatile lumii. La noi in curte sunt veverite, multe pisici in trecere, iar in Londra sunt si vulpi! Un exemplu izbitor la mine in cartier este modul in care toate casele si proprietarii ‘toleram’ paianjenii toamna! Da, incredibil, nu am observat decat atunci cand am inceput si eu sa ii tolerez in gradina mea. Paianjeni mari (maturi probabil), care tes panze foarte complicate prin toata gradina. Englezii au un cult pentru gradina lor, o intretin cu mare grija si fac tot ce pot sa fie frumoasa si curata. Si totusi, nu omoara paianjenii si nici nu le distrug panzele, cel putin nu atata timp cat nu se pun in calea ta! Cum s-a intamplat asta la mine? Pur si simplu m-am sculat intr-o zi, m-am uitat la panza unui paianjen si am decis ca munca si viata lui merita respectate, si ca putem trai cu totii in gradina pe care o avem.

• Toleranta fata de comportamentele oamenilor. Exemple:
  • aseara in pub, canta o formatie muzica veche si buna! Un baiat tanar de 18-20 ani, cu o mare cantitate de ‘alcool la bord’, a tot inaintat in grupul de spectatori pana a ajuns sa danseze la 20 cm de cantaret. Era extrem de liber in miscari si mie mi-ar fi fost frica ca o sa cada peste instrumente sau ca o sa devina agresiv. Nu ei insa! Au tolerant dansul si exprimarea lui timp de o ora cat a mai dura concertul! Parca era bucatica din formatie
  • tot aseara, langa tanarul care dansa, o fata de 27-28 ani l-a sarutat pe gura timp de 2 minute pe un domn cam de 70 ani. Cred ca am fost singura persoana care m-am uitat cu atentie la ei (din spate) estimand rapid diferenta de varsta! 40-45 ani? In Cambridge, pot sa umbli si gol si nimeni nu are nici o problema cu ‘modul tau de a te exprima’.

Acestea sunt exemple marunte, din viata de zi cu zi. Pentru mine provocarea este toleranta din viata zilnica. Mi-e greu sa tolerez indisciplina, mizeria, patul nefacut, masa nestransa, dezordinea, greselile celorlalti (culmea ma tolerez destul de bine pe mine ,  neputinta, neajutorarea si altele! Am ascultat de curand o meditatie despre virtuti, unde “ambitia sau hotararea reprezinta o virtute atata timp cat este temperata de flxibilitate, rabdare si dragoste. Daca esti doar hotarat sau ambitios, poti sa devii intolerant cu nevoile celorlalti sau sa nu le observi. Este nevoie de dragoste si rabdare pentru crea toleranta.” Am rezonat cu aceste cuvinte.

Mai am un exemplu, care mi-a aparut ieri, ca o revelatie. Am vizitat Muzeul Fitzwilliam din Cambridge, un lucru pe care il fac deseori in ultima perioada, parca pentru a intari o legatura cu frumosul si arta de care am nevoie in viata mea. De data asta am mers in galeria de arta crestina medievala si m-am asezat la intamplare pe un scaun. Am inceput sa privesc tablourile si destul de repede am observat ca majoritatea reprezentau pe Maica Domnului cu Iisus copil. M-am gandit apoi ce interesant lucru, atatia pictori din tari si timpuri diferite sa picteze chipul Maicii Domnului. Oare ce ii fascina? Mereu in aceeasi pozitie, mereu cu ochii plecati spre Iisus sau spre lumea de jos, a oamenilor. Timp de o jumatate de ora am tot stat si cautat in mine, ce anume vad eu in ochii si privirea ei. Este dragoste, este credinta, este mila, este resemnare?
Si ceea ce mi-a aparut a fost TOLERANTA. Chipul Maicii Domnului in picturile la care ma uitam exprima toleranta, intr-un fel in care nu pot sa descriu in cuvinte. Dar m-a luminat si m-a ajutat sa simt in corpul meu si sa iau cu mine acest sentiment. Asa sa imi ajute Dumnezeu.

Chipul Maicii Domnului exprima pentru mine esentia Tolerantei fata de toti si de toate.

Solutii

Cum putem sa fim mai toleranti?
In primul rand eu sunt o fiinta care gandesc si cuget si multe din comportamentele mele sunt influentate de ceea ce gandesc. Asadar, pe mine ma ajuta sa stabilesc clar in minte acele ganduri si credinte care sprijina toleranta.
Eu cred/gandesc/accept ca:

• fiecare om are dreptul sa traiasca asa cum vrea si gandeste el; inclusiv cu mai putina ordine, cu mai multa bautura sau tigari, cu mai putina sau mai multa munca, cu sau fara credinta.
• fiecare om are dreptul sa nu stie, sa nu vrea, sa nu creada in ce cred eu, si pentru asta nu am dreptul sa il pivesc condescendent sau cu mila
• fiecare om are dreptul la respectul meu pentru ceea ce este fara nici o conditie
• fiecare om inclusiv eu, are dreptul sa traiasca conform cu valorile lui si are dreptul sa traiasca intr-un mediu unde aceste valori sunt respectate
• fiecare om are dreptul sa fie liber si neingradit in exprimare si gandire

Atunci cand ceea ce imi spun nu este suficient, inseamna ca am nevoie si de solutii la nivel comportamental.
In ultimii ani, solutiile mele au fost:

• fac eu atunci cand cineva nu face si pe mine ma deranjeaza starea actuala de lucruri.
• comunic celuilalt ce important este acel lucru pentru mine si negociez cum sa facem impreuna un comportament care sa ne faca pe amandoi fericiti si respectati;
• afirm tot mai des ca asa cum eu pot sa accept libertatea ta si tu ar fii bine sa te gandesti la drepturile mele. In tabara spunem: “fac ce imi place atata timp cat nu deranjez pe ceilalti”.
• ma joc si rad mai mult. Jocul te apropie mai mult de ceilalti ‘copii’ si iti permite sa ii acepti asa cum sunt fara sa incerci sa ii schimbi. Rasul te relaxeaza si te ajuta sa pui deoparte frustrarile. Este ca o supapa pe unde lasi ‘aburii supararii’ sa se scurga si imediat treci mai departe gratios si fara ‘balastul gandurilor negre’. Rasul dezamorseaza si ma apropie de persoana cealalta. Ma ajuta sa intru in pozitia lui si sa tolerez/suport harta lui sau a ei asupra lumii.

Cum ar fii daca intr-o zi ma scol de dimineata si sunt Toleranta? Cu toti si cu toate? Cum va fii atunci?
Sentimentul pe care il am cand ma gandesc la asta ma face sa cred ca merita sa investesc in a ajunge acolo.  Am sa mai scriu despre asta si cum as putea ajunge acolo!

Ioana Goga

Am rezonat puternic cu aceste cuvinte scrise de Marianne Williamson și citate în discursul lui Nelson Mandela când a preluat postul de președinte al Africii de Sud, mai 1994.

Cred că sunt foarte relevante pentru subiectul nostru: “cum să facem lumea mai bună”.

Cea mai mare frică a noastră nu este ca nu suntem suficient de buni.
Cea mai mare frică a noastră este că suntem peste masură de puternici.

Cel mai tare ne infricoșează lumina noastra, nu părțile noastre întunecate.

Ne întrebăm, cine sunt eu, încât să îndrăznesc să strălucesc, să fiu minunat și fabulos?

De fapt cine ești tu, ca să nu fii așa?

Tu ești un copil al lui Dumnezeu, iar să îți ascunzi lumina nu folosește deloc lumii.

Nu este nimic înălțător în faptul că te faci mai mic, pentru ca alții să nu se simtă nesiguri alături de tine.

Suntem aici ca să strălucim, așa cum o fac copiii.

Noi am fost născuți sa să lăsăm să strălucească în noi măreția lui Dumnezeu. Ea nu este doar în unii din noi, ea este în fiecare.

Dacă lăsăm să strălucească propria noastră lumină, permitem inconștient altora să facă același lucri …

Așa cum ne eliberăm de propriile noastre temeri, tot astfel simpla noastră prezență poate elibera alți oameni.

versiunea în engleza.

Au început înscrierile pentru Tabăra NLP pentru copii şi adolescenţi. A doua tabără de vară pentru copii se va ţine la începutul lunii August lângă Cluj-Napoca. Perioadele

• 30 Iulie – 3 august – Grupa 10-13 ani
• 5 – 9 august – Grupa 14-18 ani

Ca şi anul trecut, am închiriat o cabană (chiar două) numai pentru noi. Mai multe despre locaţie puteţi găsi aici.

Cabana Pârăul Casei – un loc cu multă linişte, aer curat, soare, munte şi apă.

Pentru a participa descarcă formularul de înscriere de pe pagina Next Generation şi trimite-l completat pe adresele noastre. Pentru părinţi am editat un pliant care se poate descărca tot pe pagină. Înscrierile se fac până la 15 Iulie 2010. Sunt numai 16 locuri în tabăra de vară pentru adolescenți în fiecare grupă de vârstă, deci grăbeşte-te!!

Pentru mai multe detalii accesează pagina Tabere.